Persoanele aflate deja aproape de un deficit de nutrienți ar putea fi cele mai afectate de scăderea valorii nutritive a culturilor, pe fondul presiunilor climatice asupra producției de alimente. Un nou raport avertizează că riscul privește în special copiii, femeile de vârstă reproductivă, vârstnicii și comunitățile a căror alimentație depinde de cereale de bază, potrivit Popular Mechanics. Informația a fost publicată de Popular Mechanics, care citează As the BBC points out.
Raportul Deep Science Ventures, organizație din Londra, descrie posibilitatea unui prag critic pentru sistemul alimentar, potrivit Popular Mechanics. Problema urmărită este densitatea nutrițională: cantitatea de nutrienți pe care o furnizează alimentele consumate.
Autorii invocă cercetări disparate din ultimele două decenii care sugerează reduceri de peste 40% ale acestei densități, de la revoluția verde încoace, pentru anumite culturi și în anumite condiții. Procentul nu descrie uniform toate fructele, legumele sau cerealele.
Raportul avansează și o estimare de 67% mai multe calorii pentru obținerea aceluiași aport nutritiv prin compensarea declinului. Autorii consideră această cale neviabilă: menținerea unei greutăți sănătoase presupune adaptarea caloriilor la necesarul de energie.
O persoană poate astfel să se simtă sătulă, deși alimentația nu îi asigură suficienți nutrienți. De aici și numele de foame ascunsă. O cercetare publicată în revista Foods în 2024 estima că peste două miliarde de oameni au un aport insuficient de nutrienți.
Creșterea cantității de hrană disponibilă are un istoric distinct. După Al Doilea Război Mondial, penuria alimentară și sporirea populației au încurajat cultivarea soiurilor productive. Agricultura a extins folosirea îngrășămintelor sintetice cu azot și a pesticidelor, în transformarea cunoscută drept revoluția verde.
Raportul consemnează o creștere de 215% a producției de cereale pe hectar, însoțită de extinderea cu 15% a suprafeței utilizate. Conținutul de fier, calciu, zinc sau vitamina A nu a urmat însă ritmul cantităților recoltate.
Un reper istoric este studiul din 2004 asupra a 43 de culturi de grădină. Cercetătorii au comparat datele de compoziție alimentară USDA din 1950 cu cele din 1999 și au identificat reduceri de 16% pentru calciu, 15% pentru fier și 9% pentru fosfor. În unele cazuri, valoarea nutritivă era cu până la 38% sub nivelurile din anii 1950 și 1960.
Printre explicațiile discutate se află selecția pentru recolte abundente, uneori în detrimentul calității nutritive. Cercetarea din 2024 include această prioritate a agriculturii între cauzele aportului insuficient de nutrienți.
Presiunile climatice adaugă un alt factor. Un studiu din 2018 a constatat că orezul expus unor niveluri mai mari de dioxid de carbon avea mai puține proteine, fier și zinc. Sunt menționate, de asemenea, utilizarea continuă a insecticidelor, fungicidelor și erbicidelor, răspândirea alimentelor procesate și reducerea disponibilității solurilor bogate în nutrienți.
Una dintre intervențiile urmărite este biofortificarea, adică sporirea conținutului nutritiv al plantelor. Aceasta poate folosi modificări genetice, fertilizanți îmbogățiți cu nutrienți sau selecția unor soiuri noi.
În țări africane, cartofii dulci îmbogățiți cu vitamina A au contribuit la atenuarea deficiențelor.
Unii cercetători avertizează însă că biofortificarea poate reduce producția și poate încuraja uniformitatea genetică. Aceasta din urmă poate favoriza epidemii devastatoare de boli ale plantelor. Recomandarea de a consuma fructe și legume rămâne valabilă.
Separat de densitatea nutritivă: păstrarea merelor peste iarnă
Păstrarea fructelor după recoltare este o problemă distinctă de densitatea lor nutritivă. Potrivit Digi FM, durata de păstrare a merelor depinde de soi, de momentul culesului și de mediul în care sunt depozitate. Unele pot rezista câteva luni în condiții casnice foarte bune.
Merele de vară și cele de la începutul toamnei rezistă, în general, mai puțin. Dintre soiurile cu potențial bun pentru depozitare se numără Granny Smith, Fuji și Idared, dacă fructele sunt sănătoase și culese la maturitatea potrivită. Durata variază inclusiv între merele aceluiași soi.
Pregătirea și depozitarea presupun câteva condiții:
Se aleg fructe ferme, fără zone lovite, crăpături sau putregai. Culesul atent, fără scăparea merelor pe jos, limitează deteriorarea.
Merele se sortează după mărime și stare. Cele foarte coapte sau cu defecte se consumă mai devreme ori se folosesc la compot, prăjituri sau piure, numai dacă sunt încă bune pentru consum.
Spălarea se face înainte de consum, nu înaintea depozitării. Umezeala rămasă pe coajă poate favoriza mucegaiul.
Lăzile trebuie să fie curate, iar fructele așezate lejer, într-un strat sau în puține straturi. Hârtia curată poate separa merele când cantitatea este mare.
Temperatura potrivită este între 0 și 4 grade Celsius, cu umiditate relativă ridicată și fără îngheț. Sunt adecvate pivnițele curate, răcoroase și aerisite ori încăperile neîncălzite cu temperatură stabilă.
Fructele se controlează periodic. Merele cu putregai se scot imediat, deoarece pot favoriza mucegăirea și alterarea celor apropiate.
În bucătărie sau într-o cămară încălzită, coacerea și înmuierea se accelerează. Balconul închis este o opțiune numai cât timp temperatura rămâne potrivită. Dacă merele îngheață, după dezghețare textura se pierde și deteriorarea avansează rapid.
Pentru cantități mici poate fi folosit frigiderul. Merele se așază în sertarul pentru fructe, într-un ambalaj care lasă aerul să circule, precum o pungă perforată. Astfel se limitează pierderea umidității fără acumularea excesivă de condens. Pungile închise complet, mai ales în jurul fructelor umede, favorizează alterarea.
Separarea de alte produse contează deoarece merele degajă etilenă, un hormon vegetal gazos implicat în coacere. University of Maryland Extension explică faptul că acumularea gazului poate accelera maturarea inclusiv a merelor. Efectul asupra produselor din apropiere depinde de cât sunt de coapte, de temperatură și de timpul petrecut împreună.
Produsele sensibile trebuie păstrate separat:
Bananele, perele, piersicile și avocado se pot coace mai repede lângă mere. Multe dintre aceste fructe produc la rândul lor etilenă, care se acumulează în spații insuficient ventilate.
Cartofii nu se depozitează în aceeași ladă sau imediat lângă mere. Potrivit Iowa State University, etilena poate favoriza încolțirea tuberculilor.
Morcovii pot căpăta gust amar după expunere prelungită la acest gaz.
Broccoli, conopida și varza pot prezenta schimbări de culoare și se pot ofili mai repede.
Salata și alte legume cu frunze pot îngălbeni sau dezvolta pete.
Într-un frigider cu două sertare, merele pot fi separate de legumele sensibile. Pentru efectul opus, grăbirea coacerii unui avocado tare, acesta poate fi ținut temporar într-o pungă de hârtie împreună cu un măr.
Depozitarea casnică nu este echivalentă cu păstrarea comercială în atmosferă controlată. În spațiile comerciale, temperatura și nivelurile de oxigen și dioxid de carbon sunt reglate pentru prelungirea prospețimii.
